Transcriere

1 RED CURS TIC ADMINISTRAREA CALCULATARELR ŞI A REŢELELR Cursul este util tuturor celor care participa la proiect si doresc sa deschida afacere in domeniul TIC. Competențe dobândite: - Responsabilitate și capacitate de adaptare - Competențe de comunicare - Creativitate și curiozitate intelectuală - Gândire critică și sistemică - Informații și abilități media - Capacități de colaborare interpersonale - Identificarea, formularea și soluționarea problemelor - Auto-formare - Responsabilitate socială Conținutul detaliat al cursului Capitolul 1: Introducere în domeniul calculatoarelor personale Capitolul 2: Proceduri de laborator și folosirea instrumentelor Capitolul 3: Asamblarea Calculatorului Capitol 4: Prezentarea generală a întreținerii preventive Capitol 5: Sisteme de Operare Capitolul 6: Reţele Capitol 7: Laptop-uri Capitolul 8: Dispozitive Mobile Capitol 9: Imprimante Capitolul 10: Securitate Capitolul 11: Profesionistul IT Capitol 12: Depanare Avansată - 1 -

2 Introducere în Tehnologia Informației Introducere Tehnologia informației (IT) reprezintă proiectarea, dezvoltarea, implementarea, asistenţa și gestionarea componentelor hardware, software şi a sistemelor de rețea în vederea organizării și comunicării informației pe cale electronică. Un profesionist IT este informat cu privire la sistemele informatice și sistemele de operare și are abilitățile necesare pentru a le asigura suportul. Industria IT Certificări în Industria IT Acest curs se concentrează pe calculatoarele de tip desktop şi pe laptop-uri. De asemenea, se va discuta şi despre dispozitive electronice mobile, cum ar fi tablete și telefoane inteligente. În acest curs, veți dobândi abilităţile tehnice specializate necesare pentru a instala, întreţine, securiza și repara calculatoare. Obţinerea unei certificări standard vă va oferi mai multă încredere şi vă va creşte oportunităţile în domeniul IT. Acest curs se concentrează pe următoarele două certificări standard: CompTIA A+ European Certification of Informatics Professional (EUCIP) IT Administrator Certification (Modulele 1 şi 2) Acest curs este doar o introducere în domeniul IT. Un tehnician poate continua să studieze și să obţină următoarele certificări: CCNA - Cisco Certified Networking Associate CCNP - Cisco Certified Networking Professional CCIE - Cisco Certified Internetworking Expert CISSP - Certified Information Systems Security Professional MCP - Microsoft Certified Professional MCSA - Microsoft Certified Systems Administrator MCSE - Microsoft Certified Systems Engineer Network+ - CompTIA Network Certification Linux+ - CompTIA Linux Certification Puteți utiliza certificările IT drept acreditări pentru unele grade universitare și de colegiu în domenii cum ar fi informatica și telecomunicațiile. Computing Technology Industry Association (CompTIA) a dezvoltat programul de certificare A+. O certificare CompTIA A+, ilustrată în figură, atestă faptul că un candidat este un tehnician calificat de hardware și software pentru calculatoare. Certificările CompTIA sunt recunoscute în întreaga comunitate IT ca fiind una dintre - 2 -

3 cele mai bune modalități de a intra în domeniul tehnologiei informației și de a construi o carieră solidă. Examenele CompTIA A+ măsoară și compară competențele necesare pentru un profesionist IT începător cu cunoştinţele echivalente a cel puțin 12 luni de experiență practică în laborator sau pe teren. Candidații de succes au cunoștințele necesare pentru a asambla componentele, bazându-se pe cerințele clientului. De asemenea, ei au abilitatea de a instala, configura și menține dispozitive, calculatoare personale și software-e. Pentru a se califica, ei trebuie să înțeleagă elementele de bază ale rețelisticii și ale securității. Candidații trebuie să fie capabili să diagnosticheze corect și în condiții de siguranță, să rezolve și să documenteze probleme uzuale de hardware și software, să furnizeze asistență corespunzătoare pentru clienți și să înțeleagă elementele de bază ale virtualizării, să realizeze imagini ale spaţiului de lucru și să implementeze. Multe certificări de nivel superior, cum ar fi Cisco CCNA, CompTIA Network+ și Microsoft MCSE acordă credite complete CEU în cazul în care sunt obținute sau reînnoite după câștigarea certificării A+. Detalii suplimentare despre programul CE se află pe site-ul CompTIA. Programul EUCIP IT Administrator oferă o certificare recunoscută de competență în domeniul IT. Certificarea acoperă standardele descrise de Consiliul European al Societăților de Informatică Profesională (CEPIS). Certificarea EUCIP IT Administrator este formată din cinci module, cu un examen corespunzător fiecărui modul. Cursul IT Essentials vă pregătește pentru modulele 1 și 2. Modulul 1: Componenta Hardware a Calculatorului Personal Acest modul are ca cerinţe înţelegerea construcţiei de bază a unui calculator personal şi a funcţiilor componentelor acestuia. Candidatul ar trebui să fie capabil să diagnosticheze corect şi să repare problemele hardware şi să poată sfătui clienţii cu privire la hardware-ul potrivit. Modulul 2: Sisteme de Operare Acest modul are ca cerinţe familiarizarea candidatului cu procedurile pentru instalarea şi actualizarea celor mai utilizate sisteme de operare şi aplicaţii. Candidatul ar trebui să știe să folosească uneltele de sistem pentru depanarea şi repararea sistemelor de operare. Modulul 3: Rețele Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, deşi anumite subiecte sunt acoperite. Modulul Rețele cere candidatului să fie familiarizat cu instalarea, utilizarea și gestionarea rețelelor locale (LAN). Candidatul ar trebui să fie capabil să adauge și să elimine utilizatori și resurse comune și să știe cum să folosească instrumentele de sistem pentru depanarea și repararea rețelelor. Modulul 4: Securitatea în IT - 3 -

4 Acest modul iese din domeniul cursului IT Essentials, deşi anumite subiecte sunt acoperite. Modulul Securitate în IT are ca cerinte familiarizarea cu metodele de securitate și particularitățile disponibile pentru calculatoare izolate sau conectate în rețea. EUCIP IT Administrator - Noțiuni de Bază Acesta este un modul nou care oferă o înțelegere largă a componentei hardware, sistemelor de operare, rețelelor și securităţii în IT. Cursul IT Essentials vă pregătește pentru modulele 1 și 2. Privire de ansamblu asupra locurilor de muncă pe care le poate oferi un antreprenor in domeniul IT Experienţa acumulată în lucrul cu calculatoarele şi obtinerea unei certificări tehnice vă pot ajuta să deveniţi calificat pentru a fi angajat în următoarele posturi: Tehnician de teren Tehnician la distanță Tehnician de birou În funcţie de cariera IT aleasă, tehnicienii lucrează în medii de lucru diferite. Cu toate acestea, competențele cerute de către fiecare cariera pot fi foarte asemănătoare. Gradul în care fiecare aptitudine este necesară diferă de la o slujbă la alta. Când studiaţi pentru a deveni un tehnician de calculatoare, trebuie să vă dezvoltaţi următoarele aptitudini: Construirea şi actualizarea calculatoarelor Efectuarea de instalări Instalarea, configurarea şi optimizarea aplicaţiilor software Realizarea întreţinerii preventive Depanarea şi repararea calculatoarelor Comunicarea clară cu clientul Documentarea sugestiilor primite de la client şi a paşilor necesari în găsirea soluţiei unei probleme. Un tehnician de teren, așa cum se arată în Figura 1, lucrează într-o varietate de locații, incluzând locuințele private, întreprinderi și școli. Ați putea lucra pentru o companie și întreține doar calculatoarele și rețeaua pe care le deține. Alternativ, s-ar putea să lucrați pentru o companie care furnizează reparații pentru echipamente informatice la sediu pentru mai multe companii sau clienți. În oricare dintre aceste situaţii, aveţi nevoie atât de abilităţi excelente de depanare, cât şi de abilităţi de comunicare cu clienţii, deoarece sunteţi în permanenţă în contact cu clienţii şi lucraţi cu o mare varietate de componente hardware şi software. Dacă sunteți un tehnician de la distanță, s-ar putea să lucrați la un birou de asistență și să răspundeți la apeluri telefonice și mesaje de poștă electronică primite de la clienți care au probleme cu calculatorul, așa cum este prezentat în Figura 2. Realizaţi ordine de lucru şi comunicaţi cu clienţii pentru a putea diagnostica şi - 4 -

5 repara problema. Abilitățile bune de comunicare sunt importante, deoarece clientul trebuie să vă înțeleagă întrebările și instrucțiunile. Unele birouri de asistență folosesc programe pentru a se conecta direct la calculatorul clientului pentru a rezolva problema. Ca tehnician de la distanță, ați putea lucra într-o echipă de tehnicieni la sediul unei firme sau de la dumneavoastră acasă. Ca tehnician de birou, de obicei nu lucrați direct cu clienții. Tehnicienii de birou sunt deseori angajaţi pentru a asigura service în garanţie într-un depozit central sau întrun centru de lucru. Capitolul 2: Proceduri de laborator și folosirea instrumentelor Normele de Laborator şi Utilizarea Uneltelor Introducere Acest capitol acoperă normele de bază pentru siguranța la locul de muncă, în lucrul cu instrumentele hardware și software și pentru depozitarea materialelor periculoase. Recomandările pentru siguranță ajută la protejarea persoanelor de accidentări. Ajută de asemenea la protejarea echipamentului de la deteriorare. Unele dintre indicații sunt date pentru protejarea mediului de la contaminare cauzate de depozitarea necorespunzătoare a materialelor. Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Personalului Condițiile sigure de muncă ajută la prevenirea accidentărilor persoanelor și distrugerea echipamentului informatic. Un loc de muncă sigur este curat, organizat și iluminat corespunzător. Toată lumea trebuie să înțeleagă și să urmeze procedurile de siguranță. Urmați procedurile generale de siguranță pentru a preveni tăierea, arderea, șocurile electrice și eventuale leziuni ale vederii. Ca bună practică, asigurați-vă că sunt disponibile un stingător de incendiu și o trusă de prim ajutor în caz de incendiu sau accidentare. Cablurile poziționate necorespunzător sau nesecurizate pot cauza declanșarea hazardelor în instalația unei rețele. Cablurile ar trebui instalate în conducte sau tăvi pentru prevenirea hazardelor. Aceasta este o listă parțială a precauțiilor de bază pentru siguranță pe care ar trebui să le respectați atunci când lucrați cu un calculator. Îndepărtați ceasul și bijuteriile și strângeți hainele largi. Închideți și scoateți din priză echipamentul înainte de a începe revizia. Acoperiți cu bandă marginile ascuțite dinauntrul carcasei calculatorului. Nu deschideți niciodată o sursă de alimentare sau un monitor de tip CRT. Nu atingeți zone din imprimante care sunt fierbinți sau care folosesc tensiune ridicată

6 Învățați unde se află extinctorul și cum să il folosiți. Păstrați mâncarea și băuturile răcoritoare în afara spaţiului de lucru. Păstrați locul de muncă curat și ordonat. Țineți genunchii flexați când ridicați obiecte grele pentru a evita accidentările. Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Personalului Urmați procedurile de siguranță electrică pentru a preveni focurile provocate de cauze electrice, accidentările și fatalitățile acasă sau la locul de muncă. Sursele de electricitate și monitoarele CRT conțin tensiuni ridicate. ATENȚIE: Nu purtați brățări antistatice atunci când reparați surse de curent sau monitoare CRT. Doar tehnicienii experimentați ar trebui să încerce să repare surse de curent și monitoare CRT. Unele părți din imprimantă devin fierbinți în timpul folosirii și altele pot fi încărcate cu o tensiune ridicată. Verificați manualul imprimantei pentru localizarea componentelor cu tensiuni ridicate. Unele componente rețin o tensiune ridicată chiar și după ce imprimanta este oprită. Asigurați-vă că imprimantele au avut suficient timp să se răcească înainte de a le repara. Dispozitivele electrice au anumite cerințe de tensiune. De exemplu, adaptoarele de curent alternativ sunt produse pentru diverse calculatoare portabile. Schimbarea cablurilor de alimentare cu un tip diferit de calculator portabil sau dispozitiv poate cauza degradarea ambelor componente: adaptorul de curent alternativ și calculatorul portabil. Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Personalului Urmați ghidul de siguranță în caz de incendiu pentru a proteja viețile oamenilor, clădirile și echipamentul. Pentru a evita un șoc electric și a preveni o defecțiune a calculatorului, opriți-l și scoateți-l din priză înainte de a începe orice reparație. Focul se extinde foarte repede și poate fi extrem de dăunător. Utilizarea corespunzătoare a unui extinctor poate preveni scăparea de sub control a unui foc de dimensiune mică. Atunci când lucrați cu componente de calculator, fiți atenți la posibilitatea aprinderii unui foc accidental și învățați cum să reacționați. Aveți în vedere mirosurile emise de calculatoare și dispozitive electronice. Când componentele electronice se supraîncălzesc sau fac scurt-circuit, acestea emit mirosuri de ars. Dacă apare foc, urmați aceste proceduri de siguranță: Nu încercați niciodată să stingeți singur un foc care a scăpat de sub control sau care nu este izolat. Întotdeauna să aveti un plan de evacuare bine pus la punct înainte de a începe orice lucru

7 Ieșiți din clădire cât mai repede. Contactați serviciile de urgență pentru ajutor. Localizați și citiți instrucțiunile de pe extinctoarele din spațiul de lucru înainte de a fi nevoie să le folosiți. Familiarizați-vă cu tipurile de extinctoare folosite în țara sau regiunea dumneavoastră. Fiecare extinctor conține chimicale specifice pentru a lupta cu diferite tipuri de incendiu: Hârtie, lemn, plastic, carton Benzină, kerosen, solvenți organici Echipament electric Materiale combustibile Este important să știți cum să folosiți un extinctor. Folosiți prescurtarea TISM pentru a vă aminti regulile de bază a operării unui extinctor: T - Trageți siguranța. Î - Îndreptați la baza focului, nu către flăcări. S - Strângeți mânerul. M - Miscați vârful dintr-o parte în alta. Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Echipamentului și Datelor Descărcarea Electrostatică Descărcările electrostatice (Electrostatic Discharge - ESD), clima aspră și proasta calitate a surselor de electricitate pot produce deteriorarea echipamentelor informatice. Respectați instrucțiunile de utilizare corespunzătoare, acordați atenție problemelor de mediu și folosiți echipamente pentru stabilizarea curentului electric pentru a preveni distrugerea echipamentului și pierderea datelor. Electricitatea statică reprezintă o acumulare a unor sarcini electrice pe o suprafață. ESD apare când această acumulare se mută pe o componentă și provoacă pagube. ESD poate distruge componentele electronice dintr-un calculator. Pentru ca o persoană să simtă efectul ESD trebuie să existe cel putin 3,000 de Volți de electricitate statică. De exemplu, electricitatea statică se poate forma pe dumneavoastră în timp ce mergeți pe o podea carpetată. La atingerea altei persoane, amândoi veți simți un șoc. Dacă descărcarea produce durere sau zgomot înseamnă că descărcarea a avut probabil peste 10,000 de Volti. Prin comparație, sunt suficienți 30 de Volti de electricitate statică pentru a provoca pagube unei componente de calculator. ESD poate produce daune definitive componentelor electrice. Urmați aceste recomandări pentru a preveni pagubele provocate de ESD: Păstrați toate componentele în pungi antistatice pâna în momentul instalării. Folosiți covoare antistatice pe birourile de lucru. Folosiți covoare împământate în spațiile de lucru

8 Folosiți brățări antistatice atunci când lucrați la calculatoare. Interferența Electromagnetică Interferența Electromagnetică (EMI) reprezintă apariția semnalelor electromagnetice externe pe un mediu de transmisie, cum ar fi cablul de cupru. Într-o rețea, EMI alterează semnalele astfel încât dispozitivele care le recepționează au dificultăți în a le interpreta. EMI nu apare întotdeauna de la surse cunoscute, precum telefoanele mobile. Alte tipuri de echipamente electrice pot emite un câmp electromagnetic tăcut, invizibil care se poate întinde pe mai mult de o milă. Există multe surse de EMI: Orice sursă construită pentru a genera energie electromagnetică Surse artificiale precum linii de tensiune și motoare. Evenimente naturale precum furtuni electrice sau radiații solare și interstelare Rețelele fără fir sunt afectate de interferențe ale frecvențelor radio (RFI). RFI este provocat de transmițătoare radio și alte dispozitive de transmisie pe aceeași frecvență. De exemplu, un telefon fără fir poate provoca probleme cu o rețea fără fir când ambele dispozitive folosesc aceeași frecvență. Microundele pot de asemenea cauza interferențe atunci când sunt poziționate în apropierea dispozitivelor dintr-o rețea fără fir. Climatul Climatul afectează echipamentele informatice în diverse moduri: Dacă temperatura mediului este prea ridicată, echipamentele se supraîncălzesc. Dacă nivelul de umiditate este prea scăzut, șansele de apariție a ESD cresc. Dacă nivelul de umiditate este prea ridicat, echipamentele se pot defecta din cauza umidității ridicate. Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Echipamentului și Datelor Tensiunea este forța care determină mișcarea electronilor de-a lungul unui circuit. Deplasarea electronilor se numește curent. Circuitele calculatorului au nevoie de tensiune și curent pentru a acționa componentele electronice. Când tensiunea dintrun calculator nu este precisă sau stabilă, componentele calculatorului ar putea să nu funcționeze corect. Tensiunile instabile sunt numite fluctuații de tensiune. Următoarele tipuri de fluctuații în curentul alternativ (AC) pot provoca pierderi de date sau distrugerea componentelor hardware. Căderea curentului - Pierderea totală a curentului alternativ. Pana de curent poate fi provocată de o siguranță arsă, un transformator stricat sau o linie de curent cazută

9 Căderea de tensiune - Reducerea nivelului de voltaj al curentului alternativ care durează o perioadă de timp. Căderile de tensiune apar când tensiunea pe linie scade sub 80 la sută din tensiunea normală. Supraîncărcarea circuitelor electrice poate produce o cădere de tensiune. Zgomot - Interferențe de la generatoare și fulgere. Zgomotul are ca rezultat tensiune de calitate scăzută care pot provoca erori în sistemul informatic. Spic - Creșterea bruscă în tensiune care durează o scurtă perioadă de timp și depășește 100 la sută din tensiunea normală pe o linie. Spicurile de tensiune pot fi provocate de fulgere, dar pot apărea de asemenea atunci când sistemul electric își revine după o pană de curent. Excesul de tensiune - Creșterea dramatică în tensiune, peste fluxul normal al curentului electric. Excesul de tensiune durează câteva nanosecunde, sau o bilionime de secundă. Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Echipamentului și Datelor Pentru a ajuta la protecția împotriva fluctuațiilor de tensiune, folosiți dispozitive pentru a proteja datele și echipamentul informatic. Dispozitive de supresie - Ajută la protejarea împotriva daunelor provocate de tensiuni efective și spicuri de tensiune. Un supresor de tensiune direcționează tensiunea electrică in exces spre pământare. Sursa de curent fără întreruperi (UPS) - Ajută la protejarea împotriva potențialelor probleme de curent electric prin furnizarea unui nivel consistent de energie electrică către un calculator sau dispozitiv. Bateria se încarcă constant cât timp dispozitivul UPS este în uz. Dispozitivul UPS furnizează un curent consitent când apar pene sau întreruperi de tensiune. Multe dispozitive UPS pot comunica direct cu sistemul de operare al unui calculator. Această comunicare permite dispozitivului UPS să închidă în siguranță calculatorul și să salveze datele înainte ca dispozitivul UPS să rămînă fără curent. Sursa de curent de rezervă ajută la protecția împotriva eventualelor probleme electrice, asigurând o baterie de rezervă pentru a furniza energia atunci când tensiunea scade sub nivelul normal. Bateria este în așteptare cât timp se operează normal. Atunci când tensiunea scade, bateria asigură curent continuu (CC) invertorului, care îl transformă în curent alternativ (CA) pentru calculator. Acest echipament nu este la fel de sigur precum UPS-ul datorită timpului petrecut pentru a comuta la baterie. Dacă dispozitivul de comutare eșuează, bateria nu mai poate alimenta cu curent calculatorul. ATENȚIE: Producătorii de echipamente UPS sugerează să nu atașați niciodată o imprimantă laser la un UPS deoarece aceasta ar putea supraîncărca dispozitivul

10 Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Mediului Calculatoarele și perifericele conțin materiale care pot fi dăunătoare pentru mediu. Materialele periculoase sunt numite câteodată deșeuri toxice. Aceste materiale pot conține concentrație mare de materiale grele precum cadmiu, plumb sau mercur. Normele privind eliminarea materialelor periculoase variază în funcție de țară sau de stat. Contactați autoritatea locală de reciclare sau aruncare a materialelor toxice pentru mai multe informații despre procedurile și serviciile de eliminare a acestora. O Fișă pentru Siguranța Materialelor și a Datelor (FSMD) este o fișă de fapte care rezumă informația identificată despre materiale, incluzând ingredientele periculoase care pot afecta sănătatea personalului, incendii și cereri pentru acordarea primului ajutor. MSDS conține reactivitatea chimică și informații de incompatibilitate. Aceasta include de asemenea măsuri de protecție pentru manevrarea în siguranță și depozitarea materialelor și procedurile de împrăștiere, scurgere și depozitare. Pentru a determina dacă un material este clasificat ca fiind periculos, consultați FPMD a producătorului. În Statele Unite, Occupational Safety and Health Administration (OSHA) cere ca toate materialele periculoase să fie însoțite de o fișă de depozitare atunci când sunt transferate la un nou proprietar. Informațiile din fișă ce însoțesc produsele cumpărate pentru reparerea sau întreținerea unui calculator pot fi foarte importante pentru un tehnician de calculatoare. OSHA cere de asemenea ca angajații să fie informați despre materialele cu care lucrează și să li se pună la dispoziție informații despre siguranța acestora. NOTĂ: FTS este valorosă în determinarea modului de a dispune de materiale potențial periculoase, în cel mai sigur mod. Înainte de a arunca orice echipament electronic verificați reglementările locale cu privire la metodele acceptate de îndepărtare a acestora. Fișa de transfer conține informații valoroase: Numele materialului Proprietățile fizice ale materialului Ingrediente periculoase conținute de material Informații despre reactivitate, precum date despre posibila incendiere și explozie a acestora Proceduri pentru scurgeri și pierderi Precauții speciale Pericole de sănătate Cerințe speciale de protecție În Uniunea Europeană, de regulamentul pentru Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea și Restricționarea substanțelor chimice (REACH) a intrat în vigoare la 1 iunie 2007, înlocuind diferite directive și regulamente, cu un sistem unic

11 Proceduri de Siguranță în Laborator Proceduri pentru Protejarea Mediului Îndepărtarea corespunzătoare sau reciclarea componentelor periculoase ale calculatoarelor este o problemă globală. Asigurați-vă că respectați reglementările care precizează cum să eliminați diferite elemente. Organizațiile ce nu respectă aceste reglementări pot fi amendate sau pot înfrunta conflicte legale costisitoare. Baterii Bateriile conțin adesea metale rare ce pot fi dăunătoare mediului înconjurător. Bateriile din sistemele portabile pot conține plumb, cadmiu, litiu, mangan alcalin și mercur. Aceste metale nu putrezeasc și rămân în mediu pentru mulți ani. Mercurul este folosit de obicei la fabricarea bateriilor și este foarte toxic și dăunător omului. Reciclarea bateriilor ar trebui să fie o practică standard pentru un tehnician. Toate bateriile, inclusiv litiu-ion, nichel-cadmiu, nichel-metal hidrură, și plumb-acid, sunt supuse unor proceduri de eliminare, care respectă reglementările locale de mediu. Monitoare Monitoarele conțin sticlă, metal, plastic, plumb, bariu, și metale rare. Potrivit US Environmental Protection Agency (EPA), monitoarele pot conține aproximativ 4 livre (1,8 kg) de plumb. Trebuie respectate regulile de mediu atunci când se aruncă un monitor. Manevrați monitoarele CRT cu grijă. Monitoarele CRT pot conține voltaje destul de mari, chiar și după ce au fost deconectate de la sursa de curent. Truse de Reîncărcare Toner, Cartușe de Cerneală și Dezvoltatori Tonerele folosite și cartușele de imprimantă trebuie aruncate corespunzător sau reciclate. Unii furnizori și producători de cartușe de cerneală preiau cartușe goale pentru reumplere. Unele companii se specializează în reumplerea cartușelor goale. Truse de reumplere cartușe de imprimantă sunt disponibile, dar nu sunt recomandate, deoarece cerneala se poate scurge în imprimantă, cauzând daune ireparabile. Utilizarea cartușelor reîncărcate ar putea de asemenea anula garanția imprimantei. Solvenți Chimici și Tuburi cu Aerosoli Contactați autoritățile locale sanitare pentru a afla cum și unde trebuie să aruncați chimicalele și solvenții folosiți la curățarea calculatoarelor. Niciodată nu aruncați substanțe chimice sau solvenți într-o chiuvetă sau într-un bazin care are legătură cu canalizarea publică. Bidoanele sau sticlele ce conțin solvenți sau alte materiale de curățat trebuie manevrate cu grijă. Asigurati-vă că acestea sunt identificate și tratate ca resturi periculoase. De exemplu, unele tuburi cu aerosoli pot exploda atunci când sunt expuse la căldura cazul în care conținutul nu este complet utilizat

12 Utilizarea Adecvată a Instrumentelor Unelte Hardware Pentru fiecare sarcină există o unealtă potrivită. Asigurați-vă că sunteți familiarizat cu utilizarea corectă a fiecărei unelte și că pentru sarcina curentă folosiți unealta corespunzătoare. Utilizarea agilă a uneltelor și software-ului fac slujba mai puțin dificilă și asigură îndeplinirea sarcinilor într-un mod corespunzător și sigur. O trusă ar trebui să conțină toate uneltele necesare pentru finalizarea reparațiilor hardware. Pe măsură ce dobândiți experiență, învățați care sunt uneltele pe care trebuie să le aveți disponibile pentru diferite tipuri de sarcini. Uneltele hardware sunt grupate în patru categorii: Unelte ESD Unelte de mână Unelte de curățare Unelte de diagnosticare Există două unelte ESD: brățara antistatică și covorul antistatic. Brățara antistatică protejează componentele calculatorului atunci când este împământată la carcasa calculatorului. Covorul antistatic protejează componentele calculatorului prin prevenirea acumulării electricității statice pe hardware sau pe tehnician. Cele mai multe unelte folosite în asamblarea calculatorului sunt unelte mici de mână. Acestea sunt disponibile fie individual fie ca parte a unei truse de unelte. Trusele de unelte variază în mărime, calitate și preț. Este esențială disponibilitatea instrumentelor adecvate de curățare pentru întreținerea și repararea calculatorarelor. Folosirea uneltelor adecvate de curățare asigură integritatea componentelor în timpul curățării. Utilizarea Adecvată a Instrumentelor Unelte Hardware Multimetrul Digital Un multimetru digital, așa cum se arată în Figura 1, este un dispozitiv care poate efectua mai multe tipuri de măsurători. Acesta testează integritatea circuitelor și a calității energiei electrice în componentele de calculator. Un multimetru digital afișează informațiile pe un ecran LCD sau LED. Adaptorul de Buclă Locală Un adaptor de buclă locală, prezentat în Figura 2, cunoscut și ca ștecher de buclă locală, testează funcționalitățile de bază ale conectoarelor unui calculator local. Adaptorul este specific conectorului pe care doriți să îl testați. Sonda cu Semnal

13 Sonda cu semnal, așa cum se arată în Figura 3, este un instrument format din două părți. Partea de semnal este conectată la un cablu la unul din capete folosind adaptoare specifice, cum ar fi RJ-45, coaxial, sau conectori din metal. Dispozitivul de semnal generează un semnal care traversează lungimea cablului. Sonda urmărește cablul. Atunci când sonda se află în imediata apropiere de cablul la care este atașată de partea de semnal, semnalul poate fi auzit prin intermediul unui difuzor în sondă. Carcasa Externă a Discului Dur Deși o carcasă externă de disc dur, așa cum se prezintă în Figura 4, nu este un instrument de diagnostic, aceasta este deseori folosită pentru a diagnostica și repara calculatoare. Discul dur al clientului este plasat într-o carcasă externă pentru inspectare, diagnosticare și reparații folosind un calculator funcțional. Copiile de rezervă pot fi, de asemenea, înregistrate într-o unitate externă pentru a preveni coruperea datelor pe parcursul unei reparații. Utilizarea Adecvată a Instrumentelor Instrumente Software Instrumentele software ajută la diagnosticarea calculatorului și problemelor de rețea și determină care dispozitiv de calculator nu funcționează corespunzător. Un tehnician trebuie să fie capabil să folosească o gamă largă de instrumente software pentru diagnosticarea problemelor, să întrețină componentele hardware și să protejeze datele stocate pe un calculator. Trebuie să fiți capabili să identificați ce software poate fi folosit în diferite situații. Uneltele pentru managementul discului ajută la detectarea și corectarea erorilor de disc, pregătesc un disc pentru a stoca informații și ajută la ștergerea fișierelor nedorite. Figura oferă mai multe informații cu privire la instrumentele de management al discului. FDISK - Creează și șterge partiții pe un disc dur. Instrumentul FDISK nu este disponibil în Windows XP, Vista, sau 7. Acesta a fost înlocuit cu instrumentul Managementul Discului. Managementul Discului - Inițializează discuri, creează partiții și formatează partiții. Format - Pregătește un disc dur pentru a stoca informații. Scandisk sau CHKDSK - Verifică integritatea fișierelor și dosarelor de pe un disc dur prin scanarea sistemului de fișiere. Aceste instrumente pot de asemenea să verifice suprafața discului pentru erori fizice. Defrag - Optimizează spațiul pe un disc dur pentru a permite accesul mai rapid la programe și date. Disk Cleanup - Golește spațiul de pe un disc dur prin căutarea de fișiere care pot fi șterse în siguranță

14 System File Checker (SFC) - Scanează fișierele critice ale sistemului de operare și înlocuiește fișiere care ar putea fi corupte. Utilizați discul de pornire al Windows 8 pentru depanare și repararea fișierelor corupte. Discul de pornire al Windows 8 repară fișierele de sistemul Windows, reintegrează fișierele pierdute sau deteriorate și reinstalează sistemul de operare. Instrumentele software adiționale sunt de asemenea disponibile pentru asistență în problemele de depanare. În fiecare an viruși, spyware și alte tipuri de atacuri malițioase infectează milioane de calculatoare. Aceste atacuri pot deteriora sistemele de operare, aplicații și date. Calculatoarele care au fost infestate pot avea chiar și probleme cu performanța componentelor hardware sau defectarea acestora. Pentru a proteja datele și integritatea sistemului de operare și a hardware-ului, folosiți software conceput pentru protecția împotriva atacurilor și pentru eliminarea programelor dăunătoare. Diferite tipuri de software protejează componentele hardware și datele. Figura oferă mai multe informații cu privire la aceste instrumente software de protecție: Centrul de acțiune în Windows 8 - Verifică starea de setări de securitate esențiale. Centrul de acțiune verifică în mod continuu pentru a vă asigura că programele de tip paravan de protecție și antivirus sunt pornite. De asemenea, se asigură că actualizările automate sunt descărcate și instalate în mod automat. Programul antivirus - Protejează împotriva atacurilor virușilor. Programele antispyware - Protejează împotriva software-ului care trimite informații despre obiceiurile de navigare pe Internet către un atacator. Aplicațiile spyware pot fi instalate fără cunoștiința sau consimțământul utilizatorului. Paravanul de protecție Window 7 - funcționează continuu pentru a proteja împotriva comunicațiilor neautorizate către și de la calculator. Utilizarea Adecvată a Instrumentelor Instrumente de Organizare Un tehnician trebuie să documenteze reparațiile și problemele calculatorului. Documentația poate fi folosită ca punct de referință pentru viitoarele probleme sau poate ajuta alți tehnicieni care nu au intâmpinat aceeași problemă înainte. Documentele pot fi pe hârtie, dar sunt preferate formatele electronice deoarece în acestea se pot căuta ușor probleme specifice. Este important ca un tehnician să documenteze toate reparațiile și serviciile pe care le face. Aceste documentații trebuiesc centralizate și puse la dispoziția tuturor celorlalți tehnicieni. Documentația este folosită ca material de referință în problemele

15 similare ce pot fi întâlnite în viitor. Un bun serviciu de relații cu clienții include asigurarea unei descrieri detaliate a problemei și a soluției. Unelte pentru Referințe Personale Uneltele pentru referințe personale includ ghiduri de referință, manualele producătorilor, ghiduri de referință rapidă și jurnale de reparații. Înainte de facturare, un tehnician trebuie să țină un jurnal de îmbunătățiri și reparații. Documentația din jurnal include descrierea problemei, posibile soluții care au fost încercate și pașii urmați pentru a rezolva problema. Notați orice modificări de configurație făcute echipamentelor și orice parte înlocuită în reparații. Documentația este importantă când întâlniți probleme similare în viitor. Notițe - Scrieți notițe în timp ce efectuați procesul de detectare și reparare a problemei. Urmăriți aceste notițe pentru a evita repetarea pașilor anteriori și pentru a determina următorii pași. Jurnal - Documentați îmbunătățirile și reparațiile pe care le-ați efectuat. Includeți descrierile problemei, posibile soluții care au fost încercate pentru a corecta problema și pașii urmați pentru a repara problema. Notați orice modificări de configurație făcute echipamentelor și orice parte înlocuită în reparații. Jurnalul, împreună cu notițele, pot fi importante când întâlniți situații similare în viitor. Istoricul reparațiilor - Faceți o listă detaliată a problemelor și reparațiilor, incluzând datele calendaristice, părțile înlocuite și informația de la client. Istoricul permite unui tehnician să determine ce lucrări s-au efectuat pe un calculator specific în trecut. Unelte de Referință pe Internet Internetul este o sursă excelentă de informație despre probleme specifice de hardware și eventuale solutii: Motoare de căutare Grupuri de știri Lista de întrebări frecvente a producătorului Manuale de calculatoare online Forumuri și chat-uri online Situri Web Tehnice Figura indică un exemplu de sit web tehnic. Cu timpul veți descoperi o serie de unelte adiționale pe care să le adăugați trusei dumneavoastră. Figura 1 arată cum o rolă de bandă de acoperire poate fi folosită pentru a eticheta piese care au fost scoase de la un calculator atunci când un organizator de piese nu este disponibil. Un calculator care funcționează este o resursă foarte utilă pe care puteți să o luați cu dumneavoastră atunci când efectuați reparații pe teren. Un calculator care

16 funcționează poate fi folosit pentru a descărca instrumente de informare, de cercetare sau unități și pentru a comunica cu alți tehnicieni. Figura 2 prezintă tipurile de piese de schimb pe care să le adăugați unei truse. Asigurați-vă că aceste componente funcționează înainte de a le folosi. Utilizarea componentelor cunoscute ca fiind funcționale pentru a le înlocui pe cele posibil defecte din calculatoare vă ajută să determinați rapid care componentă nu funcționează corect. Demonstrarea Utilizării Corespunzătoare a Uneltelor Siguranța la locul de muncă este responsabilitatea tuturor. Dacă folosiți uneltele potrivite este mult mai puțin probabil să vă răniți sau să stricați unele componente. Înainte de curățarea sau repararea echipamentului, asigurați-vă că instrumentele sunt în stare bună. Curățați, reparați sau înlocuiți elementele care nu funcționează corespunzător. Un exemplu de ESD este mica înțepătură pe care o simțiți dacă mergeți pe o podea carpetată și atingeți mânerul ușii. Deși acest mic șoc este nevătămător pentru dumneavoastră, aceeași descărcare electrică poate produce daune componentelor unui calculator. Împământarea dumneavoastră sau purtarea unei brățări antistatice pot preveni daunele provocate de descărcările electrostatice componentelor calculatorului. Scopul împământării proprii sau a purtării unei brățări antistatice este să egalizeze sarcina electrică între dumneavoastră și echipament. Împământarea proprie se face prin atingerea unei părți din metal a unei carcase de calculator. Brățara antistatică este un conductor ce face legătura dintre corpul dumneavoastră și echipamentul la care lucrați. Atunci când electricitatea statică se produce pe corpul dumneavoastră, legătura creată de către brățara antistatică și echipament sau pământ, canalizează electricitatea prin firul ce este legat de brățară. Așa cum se arată în figură, brățara antistatică are două părți și este ușor de purtat: Pasul 1. Puneți brățara pe încheietură și securizați-o folosind capsa sau ariciul. Metalul de pe partea interioară a brățării antistatice ar trebui să rămână în contact cu pielea tot timpul. Pasul 2. Fixați conectorul de la capătul firului la brățara antistatică și conectați celălalt capăt fie la echipament sau la punctul de împământare la care este conectat și covorul antistatic. Scheletul de metal al carcasei este un loc bun pentru a conecta firul. Când conectați firul la echipamentul cu care lucrați, alegeți o suprafață nevopsită. O suprafață vopsită nu conduce electricitatea la fel de bine ca o suprafață de metal nevopsită. NOTĂ: Atașați firul de aceeași parte a echipamentului cu mâna pe care se află brățara antistatică. Acest lucru ajută la menținerea firului în afara zonei cât timp lucrați

17 Deși purtarea unei brățări antistatice ajută la prevenirea descărcărilor de electricitate statică, puteți reduce în continuare riscurile prin a nu purta îmbrăcăminte din mătase, poliester sau lână. Sunt șanse mai mari de producere a descărcărilor electrostatice dacă purtați astfel de îmbrăcăminte. NOTĂ: Tehnicienii ar trebui să-și suflece mânecile, să elimine eșarfele sau cravatele și să-și bage cămașa în pantaloni pentru a preveni interferențe cauzate de haine. Aveți grijă ca cerceii, colierele și alte bijuterii libere să fie aranjate corespunzator. ATENȚIE: Nu purtați niciodată o brățară antistatică când reparați un monitor CRT sau o sursă de curent. Este posibil să nu aveți mereu posibilitatea de a lucra la un calculator într-un spațiu echipat corespunzător. Dacă puteți controla mediul, încercați să puneți spațiul de lucru departe de zonele cu covor. Covoarele pot duce la acumularea de sarcini electrice. Dacă nu puteți evita covoarele, legați-vă pentru împământare de porțiunea nevopsită a carcasei calculatorului la care lucrați înainte de a atinge orice componentă. Covorul antistatic este un conductor slab. Acesta funcționează prin absorția electricității statice departe de componente și prin transferul ei de la echipament la un punct de împământare, așa cum se prezintă în figură: Pasul 1. În spațiul de lucru așezați covorul lângă sau dedesubtul carcasei calculatorului. Pasul 2. Prindeți covorul de carcasă pentru a asigura împământarea și folosiți-l pentru a depozita componentele scoase din calculator. Împământați biroul de lucru și covorul antistatic atunci când lucrați. Dacă stați pe covor și purtați brățara antistatică, corpul dumneavoastră are aceeași încărcare ca și echipamentul, reducând probabilitatea de apariție a descărcărilor electrostatice. Reducerea potențialului descărcărilor electrostatice duce la scăderea șanselor de defectare a componentelor sau a circuitelor delicate. NOTĂ: Întotdeauna manevrați componentele de marginea lor. Un tehnician trebuie să fie capabil să folosească fiecare instrument dintr-o trusă. Această pagină acoperă multe dintre variatele instrumente de mână folosite pentru repararea calculatoarelor. Șuruburile Folosiți șurubelniţa corespunzătoare pentru fiecare șurub. Folosiți capul ascuțit al șurubelniței pentru capătul șurubului. Învârtiți șurubelnița în sensul acelor de ceasornic pentru a strânge șurubul și în sensul opus pentru a slăbi șurubul, așa cum se prezintă în Figura 1. Filetul șurubului se poate distruge dacă îl strângeți prea tare cu șurubelnița. Un șurub stricat, așa cum este prezentat în Figura 2, se poate bloca în gaura șurubului sau ar putea să nu se fixeze corespunzător. Aruncați șuruburile stricate

18 Șurubelnița cu Capul Drept Așa cum este prezentat în Figura 3, folosiți o șurubelniță cu capul drept atunci când lucrați cu un șurub cu capul drept. Nu folosiți o șurubelniță cu capul drept pentru a desface un șurub cu capul în cruce. Nu folosiți niciodată o șurubelniță ca pârghie. Dacă nu puteți elimina o componentă, verificați dacă este vreo clemă sau siguranță care asigură stabilitatea componentei. ATENȚIE: Dacă aveți nevoie de o forță prea mare pentru a scoate o componentă, sau pentru a adăuga una, cu siguranță ceva nu este în regulă. Aruncați o a doua privire pentru a fi sigur că nu ați uitat un șurub sau o clemă care blochează componenta. Verificați manualul sau diagrama dispozitivului pentru mai multe informații. Șurubelnița cu Capul în Cruce (Phillips) Așa cum se prezintă în Figura 4, folosiți o șurubelniță cu capul în cruce atunci când utilizați un șurub cu capul în cruce. Nu folosiți această șurubelniță pentru a găuri obiecte. Capul șurubelniței se va strica. Imbusuri Așa cum se prezintă în Figura 5, folosiți un imbus pentru a strânge sau desface șuruburile cu cap hexagonal. Șuruburile cu cap hexagonal nu ar trebui strânse prea mult pentru a nu strica filetul. Nu utilizați un imbus prea larg pentru șurubul pe care îl folosiți. ATENȚIE: Unele instrumente sunt magnetizate. Când lucrați cu componente electronice, asigurați-vă că instrumentele pe care le folosiți nu sunt magnetizate. Câmpurile magnetice pot fi dăunătoare pentru datele stocate pe benzile magnetice. Verificați instrumentele atingându-le de un șurub. Dacă șurubul este atras de instrument, nu îl folosiți. Instrumente de Recuperare a Componentelor Așa cum se prezintă în Figura 6, cleștii cu vârf ascuțit și pensetele pot fi folosite pentru a plasa sau recupera părți care sunt greu de ajuns cu degetele. Există de asemenea instrumente numite recuperatoare de componente care sunt special proiectate în acest scop. Nu zgâriați sau loviți componentele atunci când folosiți aceste instrumente. ATENȚIE: Nu folosiți creioanele în interiorul calculatorului pentru a face modificări asupra setărilor comutatoarelor sau pentru a scoate conectori detaşabili. Capul creionului se poate comporta ca un conductor și poate defecta componentele calculatorului. Un tehnician trebuie să aibă uneltele potrivite pentru a lucra în siguranță și pentru a preveni riscul deteriorării echipamentelor. Un tehnician folosește mai multe unelte pentru a diagnostica și repara problemele calculatoarelor: Șurubelniță cu cap drept, mare și mică Șurubelniță Phillips, mare și mică Pensete sau recuperatoare de piese

19 Foarfece cu vârf ascuțit Clești pentru cabluri Instrument pentru extragerea cipului Set de chei imbus Șurubelniță Torx Cheie pentru piulițe, mare și mică Extractor cu trei brațe Dezizolator Sertizor Instrument de perforare Multimetru digital Capete pentru testare Oglindă mică Pensulă mică de praf Cârpă moale, fără scame Legături pentru prinderea cablurilor Foarfece Lanternă mică Bandă electrică Creion sau pix Aer comprimat Diferite unelte specializate, cum ar fi burghiul Torx, saci sau mănuși antistatice și extractori de circuite integrate pot fi folosite pentru a repara și întreține calculatoare. Evitați întotdeauna uneltele magnetizate, cum ar fi șurubelnițe cu cap magnetic sau unelte care folosesc magneți extensibili pentru recuperarea obiectelor mici metalice care nu pot fi ajunse cu mâinile. Folosirea uneltelor magnetice poate cauza pierderi de date pe discurile dure sau dischete. Uneltele magnetice pot de asemenea induce curent electric, care poate deteriora componentele interne ale calculatorului. În plus, există dispozitive specializate de testare pentru diagnosticarea problemelor calculatorului și cablurilor: Multimetru - Un dispozitiv care măsoară tensiunea curentului electric sau alternativ, intensitatea electrică și alte caracteristici electrice ale cablurilor, așa cum se prezintă în Figura 7. Dispozitivul de testare a surselor de alimentare - Un dispozitiv care verifică dacă sursa de alimentare a unui calculator funcționează sau nu corespunzător. Un dispozitiv de testare simplu pentru surse de alimentare ar putea avea doar lumini indicatoare, în timp ce versiunile mai avansate afișează tensiunea și amperajul. Dispozitivul de testare a cablurilor - Un dispozitiv care verifică cablurile pentru a detecta scurt-circuite sau disfuncționalități, cum ar fi fire conectate la pini necorespunzători

20 Ștecherul de buclă locală - Un dispozitiv care se conectează la portul unui calculator, hub, switch sau router pentru a efectua o procedură de diagnosticare numită test de buclă locală. Într-un test de buclă locală, un semnal este transmis printr-un circuit și așteptat să se întoarcă la dispozitivul emițător pentru a verifica integritatea transmisiei. Utilizarea Adecvată a Instrumentelor Demonstrați Utilizarea Corespunzătoare a Instrumentelor Păstrarea calculatoarelor curate în exterior și în interior este o parte foarte importantă în programul de întreținere. Murdăria poate provoca probleme operațiilor fizice ale ventilatorului, butoanelor și altor componente mecanice. În Figura 1 se pot observa câteva acumulări de praf pe componentele calculatorului. Pe componentele electrice, acumulările excesive de praf acționează ca un izolator și rețin căldura. Această izolare împiedică abilitatea radiatoarelor și a ventilatoarelor de răcire de a ține componentele la o temperatură scăzută, având ca efect supraîncălzirea și distrugerea componentelor. NOTĂ: Când folosiți aer comprimat pentru a curăța interiorul unui calculator, suflați aer în jurul componentelor cu o distanță minimă de 10 cm de duză. Curățați sursa de curent și ventilatorul din spatele carcasei. ATENȚIE: Înainte de a curăţa orice echipament, opriţi-l și scoateti-l din priză. Carcasa Calculatorului și Monitoarele Curățați carcasa calculatorului și suprafața exterioară a monitorului folosind o soluție de curățat și o cârpă de stofă fără scame. Amestecați o picătură de lichid de spălat vase cu 118 ml de apă pentru a face o soluție de curățat. Dacă apa ajunge în interiorul carcasei, lăsați suficient timp pentru ca lichidul să se usuce înainte de a porni calculatorul. Monitoare LCD Nu folosiți lichide de spălat geamuri cu amoniac sau orice altă soluție pe un ecran LCD, dacă lichidul nu este special pentru acest scop. Chimicalele dure pot distruge protecția ecranului. Nu există nici un fel de sticlă care să protejeze aceste monitoare, curățați ecranul blând încercând să nu apăsați prea ferm pe el. Monitoare CRT Pentru a curăța ecranul monitoarelor CRT folosiți o cârpă curată și fără scame, udați-o cu apă distilată și ștergeți monitorul de sus în jos. Apoi folosiți o cârpă moale, uscată pentru a șterge ecranul și pentru a îndepărta dungile. Curățați componentele prăfuite folosind aer comprimat. Aerul comprimat nu produce încărcări electrostatice pe componente. Asigurați-vă că sunteți într-o zonă ventilată corespunzător înainte de a ventila praful din calculator. O practică bună este să purtați o mască pentru a vă asigura că nu inhalați particule de praf. Eliminați praful prin sufluri mici de aer din tubul de aer comprimat. Nu înclinați sau țineți tubul răsturnat. Nu permiteți paletelor ventilatorului să se învârtă de la forța

21 provocată de aerul comprimat. Țineți ventilatorul în loc. Motorul ventilatorului se poate strica atunci când acesta se învârte în gol. Contactele Componentelor Curățați contactele componentelor folosind alcool izopropilic. Nu folosiți acetonă. Acetona conține impurități ce pot afecta contactele. Asigurați-vă că nu se adună scame pe contacte de la cârpă. Înainte de reinstalare, folosiți aer comprimat pentru a elimina scamele de pe contacte. Tastaturi Curățați o tastatură de calculator cu aer comprimat și apoi folosiți un aspirator de mână cu perie pentru a elimina praful. ATENȚIE: Nu folosiți un aspirator standard în interiorul unui calculator. Părțile din plastic ale aspiratorului pot provoca încărcări și descărcări electrostatice asupra componentelor. Folosiți doar aspiratoare corespunzătoare pentru componentele electrice. Mausuri Folosiți soluție de curățat geamuri și materiale fine pentru a curăța suprafața exterioară a mausului. Nu puneți soluția de curățat direct pe maus. În cazul în care curățați un maus cu bilă, scoateți bila și curățați-o folosind o soluție de geamuri și un material fin. Ștergeți rotițele din interiorul mausului cu același material. Nu pulverizați lichide în interiorul mausului. Graficul din Figura 2 arată componentele de calculator pe care ar trebui să le curățați și materialele pe care ar trebui să le folosiți. Normele in laborator şi utilizarea uneltelor Rezumat Acest capitol a prezentat normele de protecţie a muncii în laborator, utilizarea corectă a uneltelor şi eliminarea corectă a componentelor calculatorului şi a consumabilelor. În acest laborator v-aţi familiarizat cu multe dintre uneltele folosite la construirea, repararea şi curăţarea componentelor calculatorului şi a celor electronice. Aţi învăţat deasemenea şi importanţa uneltelor de organizare şi modul în care acestea vă ajută să lucraţi mai eficient. Câteva dintre cele mai importante concepte de reţinut din acest capitol: Lucraţi într-o manieră sigură pentru a proteja atât utilizatorii, cât şi echipamentul. Urmaţi toate indicaţiile de siguranţă pentru a preveni accidentarea dumneavoastră şi a celorlalte persoane. Să ştiţi cum să protejaţi echipamentul împotriva defecţiunilor cauzate de descărcări electrostatice. Să ştiţi despre şi să puteţi preveni căderile de tensiuni care pot avaria echipamentului sau pot duce la pierderea de informaţii

22 Să ştiţi care dintre produse şi consumabile necesită proceduri speciale de eliminare. Familiarizaţi-vă cu tabelele MSDS pentru problemele de siguranţă şi restricţiile de eliminare pentru a ajuta la protejarea mediului înconjurător. Să folosiţi uneltele corespunzătoare pentru fiecare sarcină. Să ştiţi cum să curăţaţi componentele în siguranţă. Folosiţi uneltele de organizare în timpul reparaţiei unui calculator

23 Capitolul 3 Asamblarea calculatorului Introducere Asamblarea calculatoarelor este o parte importantă a profesiei de tehnician. Ca tehnician, va trebui să acţionaţi într-o manieră logică şi metodică în lucrul cu componentele calculatorului. Uneori veţi fi pus în situaţia de a decide dacă o componentă din calculatorul clientului ar trebui actualizată sau înlocuită. Este important să vă dezvoltaţi aptitudini avansate în proceduri de instalare, tehnici de depanare şi metode de diagnosticare pentru calculatoare. Acest capitol discută importanţa compatibilităţii componentelor, atât hardware, cât şi software. De asemenea, acoperă nevoia pentru resurse de sistem adecvate pentru funcţionarea eficientă a componentelor hardware şi software ale clientului. Deschiderea carcasei şi instalarea sursei de alimentare Carcasele pentru calculatoare sunt produse în factori de formă diferiţi. Factorii de formă se referă la dimensiunea şi forma carcasei. Pregătiţi-vă biroul de lucru înainte de a deschide carcasa. Vreţi iluminare adecvată, o bună ventilație, precum și o temperatură a camerei confortabilă. Spațiul de lucru sau masa ar trebui să fie accesibile din toate unghiurile. Evitați aglomerarea suprafaței zonei de lucru cu instrumente și componente de calculator. Puneți un covor antistatic pe masă pentru a ajuta la prevenirea deteriorării fizice și electrostatice a echipamentelor. Este util să se folosească recipiente mici în care să puneţi șuruburi și alte părți pe măsură ce le îndepărtaţi din calculator. Există metode diferite pentru a deschide carcasele. Pentru a afla cum puteţi să deschideți un anumit tip de carcasă de calculator, consultați manualul de utilizare sau site-ul producătorului. Majoritatea carcaselor se deschid într-unul dintre următoarele moduri: Protecţia carcasei calculatorului este îndepărtată ca o singură bucată. Panourile de sus și cele laterale ale carcasei sunt îndepărtate. Panoul de sus al carcasei este îndepărtat înainte ca panourile laterale să fie îndepărtate. O încuietoare este trasă pentru a elibera panoul lateral, care se poate balansa şi deschide. Unui tehnician i se poate solicita înlocuirea sau instalarea unei surse de alimentare. Majoritatea surselor de alimentare pot fi fixate doar dintr-o singură direcţie în carcasa calculatorului. Există, de obicei, trei sau patru şuruburi ce fixează sursa de alimentare de carcasa calculatorului. Sursele de alimentare au ventilatoare ce pot vibra şi astfel desface

24 şuruburile care nu au fost fixate corespunzător. Când se instalează o sursă de alimentare, asiguraţi-vă că toate şuruburile sunt fixate corespunzător. Penttru a instala o sursă de alimentare, urmaţi aceşti paşi: Pasul 1. Introduceţi sursa de alimentare în carcasă. Pasul 2. Aliniaţi orificiile de la sursa de alimentare cu cele de pe carcasă. Pasul 3. Fixaţi sursa de alimentare pe carcasă folosind şuruburile corespunzătoare. Instalarea plăcii de bază Microprocesorul, radiatorul şi ventilatorul pot fi instalate pe placa de bază înainte ca aceasta să fie montată în carcasă. Acest lucru permite existenţa unui spaţiu mărit pentru vizualizarea şi manevrarea componentelor în timpul instalării. Microprocesorul Figura 1 ilustrează un prim-plan al microprocesorului şi al plăcii de bază. Microprocesorul şi placa de bază sunt sensibile la descărcările electrostatice. Atunci când manevraţi un microprocesor şi o placă de bază, asiguraţi-vă că acestea sunt aşezate pe un covor antistatic împământat. Purtaţi o brăţară antistatică atunci când lucraţi cu aceste componente. AVERTISMENT: Când manevraţi un microprocesor, nu atingeţi niciodată contactele acestuia. Microprocesorul este securizat în socket-ul de pe placa de bază printr-un sistem de pârghie/clemă. Înainte să înstalaţi un microprocesor în socket-ul de pe placa de bază, asiguraţi-vă că sunteţi familiar cu sistemul de pârghie/clemă. Pasta termoconductoare ajută la eliminarea căldurii din jurul microprocesorului. Când instalaţi un microprocesor folosit, curăţaţi partea de sus şi partea de jos a radiatorului cu alcool izopropilic şi o lavetă de bumbac fără scame. Un filtru de hârtie pentru cafea este potrivit pentru curăţare. Acesta înlătură pasta termoconductoare veche. Suprafeţele sunt acum pregătite pentru un nou strat de pastă termoconductoare. Urmaţi toate recomandările producătorului referitoare la aplicarea pastei termoconductoare. Figura 2 ilustrează cum se aplică pasta termoconductoare pe microprocesor. În cele mai multe cazuri, aplicaţi o cantitate foarte mică de pastă termoconductoare pe microprocesor. Pasta se întinde uniform atunci când se află sub presiunea şi greutatea radiatorului şi a ventilatorului. Radiatorul şi ventilatorul Figura 3 ilustrează radiatorul şi ventilatorul. Acest ansamblu este un echipament de răcire compus din două părţi. Radiatorul atrage căldura dinspre procesor. Ventilatorul îndepărtează căldura de la radiator. Ansamblul are de obicei un conector de alimentare cu 3 pini. Figura 4 ilustrează cablul şi conectorul plăcii de bază pentru radiator şi ventilator. Pentru a instala microprocesorul, radiatorul şi ventilatorul, urmaţi paşii următori: Pasul 1. Aliniaţi microprocesorul astfel încât indicatorul Conexiunii 1 să fie aşezat în dreptul Pinului 1 din locașul microprocesorului. Astfel, vă veţi asigura că semnele de orientare ale microprocesorului sunt aliniate cu cheile de orientare de pe locașul microprocesorului

25 Pasul 2. Plasaţi cu grijă microprocesorul în locaș. Pasul 3. Închideţi zona de încărcare a microprocesorului. Fixaţi-o închizând mânerul de încărcare şi prinzându-l sub locaşul de reţinere. Pasul 4. Aplicaţi o cantitate mică de pastă termoconductoare pe microprocesor. Urmaţi toate recomandările producătorului referitoare la aplicarea pastei termoconductoare. Pasul 5. Aliniaţi dispozitivele de fixare ale ansamblului radiator/ventilator cu găurile de pe placa de bază. Pasul 6. Poziţionaţi ansamblul format din radiator/ventilator peste microprocesor, fiind atent să nu prindeţi cablurile ventilatorului. Pasul 7. Strângeţi dispozitivele de fixare ale ansamblului radiator/ventilator pentru a-l securiza în poziţie. Pasul 8. Conectaţi cablul de alimentare al ansamblului radiator/ventilator cu conectorul ventilatorului de pe placa de bază. Instalarea plăcii de bază Memoria RAM poate fi instalată pe placa de bază înainte ca placa de bază să fie fixată în carcasa calculatorului. Înainte de instalare, consultaţi documentaţia plăcii de bază sau site-ul web al producătorului pentru a vă asigura că memoria RAM este compatibilă cu placa de bază. Memoria RAM asigură stocarea temporară şi rapidă a datelor pentru microprocesor în timpul funcţionării calculatorului. Memoria RAM este o memorie volatilă, ceea ce înseamnă că îşi va pierde conţinutul atunci când calculatorul este oprit. În general, mai multă memorie RAM sporeşte performanţele calculatorului. Pentru instalarea memoriei RAM, urmaţi aceşti paşi: Pasul 1. Aliniaţi memoria RAM cu slotul de memorie şi apăsaţi până când dispozitivele laterale de prindere au intrat în poziţie. Pasul 2. Asiguraţi-vă că dispozitivele laterale de prindere au fixat modulul RAM. Pasul 3. Verificaţi vizual eventualele contacte expuse. Repetaţi aceşti paşi pentru module suplimentare de memorie RAM. Placa de bază este acum gata pentru a fi instalată în carcasa calculatorului, așa cum se arată în Figura 1. Distanţiere metalice şi din plastic sunt folosite pentru a monta placa de bază şi pentru a împiedica contactul acesteia cu porţiunile metalice ale carcasei. Instalați numai distanțierele care se aliniază cu orificiile din placa de bază. Instalarea unor distanțiere suplimentare ar putea împiedica aşezarea corespunzătoare a plăcii de bază în interiorul carcasei. Deoarece conexiunile I/O de pe placa de bază variază, o placă de conectare I/O, ilustrată în Figura 2, este furnizată cu placa de bază. Placa I / O are tăieturi pe partea din spate a plăcii de bază special pentru conectori. Placa de conectare I / O este instalată în interiorul părţii

26 din spate a carcasei calculatorului pentru a permite utilizarea conectorilor când placa de bază este instalată în carcasă. Pentru instalarea plăcii de bază, urmați aceşti pași: Pasul 1. Montați distanțierele în carcasa calculatorului, aliniate cu locațiile din orificiile de montare din placa de bază. Pasul 2. Montați placa I / O pe interiorul părţii din spate a carcasei calculatorului. Pasul 3. Aliniați conectorii I / O pe partea din spate a plăcii de baza cu orificiile din placa I / O. Pasul 4. Aliniaţi găurile pentru şuruburi de pe placa de bază cu distanţierele. Pasul 5. Introduceți toate șuruburile pentru placa de bază. Pasul 6. Strângeți toate șuruburile pentru placa de bază. Instalarea unităţilor Unităţile care sunt instalate în locaşuri interne sunt denumite unităţi interne. Discul dur este un exemplu de unitate internă. Pentru a instala unitatea de disc dur, urmaţi aceşti paşi: Pasul 1. Poziţionaţi unitatea de disc dur astfel încât să se alinieze cu locaşul de 8.9 cm. Pasul 2. Inseraţi unitatea de disc dur în locaş astfel încât orificiile pentru şuruburi să fie aliniate cu cele din carcasă. Pasul 3. Fixaţi unitatea de disc dur de carcasă folosind şuruburile corespunzătoare. Unitățile optice stochează datele pe medii de stocare externe, cum ar fi CD-uri, DVD-uri și Blu-ray-urile. Unitățile optice sunt instalate în locaşurile accesibile din partea frontală a carcasei. Locaşurile externe permit accesul la mediile de stocare fără a deschide carcasei. Un conector de alimentare Molex sau SATA furnizează unităţii optice energie de la sursa de alimentare. Un cablu de date PATA sau SATA conectează unitatea optică la placa de bază. Pentru a instala o unitate optică, urmați aceşti pași: Pasul 1. Poziționați unitatea optică, astfel încât să se alinieze cu locaşul de deschidere al unităţii de cm. Pasul 2. Introduceţi unitatea optică în locaşul din carcasă astfel încât orificiile pentru şuruburi ale acesteia să fie aliniate cu cele din carcasă. Pasul 3. Fixaţi unitatea optică în carcasă folosind şuruburile corespunzătoare. O unitate pentru dischetă este un dispozitiv de stocare care citeşte şi scrie informaţii pe o dischetă. Un conector de alimentare BERG alimentează unitatea pentru dischetă. Un cablu de date al unităţii de dischetă se conectează la placa de bază FDD. O unitate de dischetă se încadrează în locaşul 8.9 cm de pe partea din față a carcasei calculatorului. Pentru a instala o unitate pentru dischetă, urmați aceşti pași: Pasul 1. Poziționați unitatea de dischetă astfel încât să se alinieze cu deschiderea locașului de unitate

27 Pasul 2. Inseraţi unitatea pentru dischetă în locaş astfel încât găurile pentru şuruburi din aceasta să fie aliniate cu cele din carcasă. Pasul 3. Securizaţi unitatea pentru dischetă la carcasă folosind şuruburile corespunzătoare. Instalarea plăcilor de extensie Plăcile de extensie adaugă funcţionalităţi calculatorului. Plăcile de extensie trebuie să fie compatibile cu sloturile de extensie de pe placa de bază. Veţi instala trei tipuri de plăci de extensie: Placa de reţea pe slot PCIe x1 Placa de reţea fără fir Placa video pe slot PCIe x16 O placă de reţea permite conectarea unui calculator la o reţea. Plăcile de reţea folosesc sloturile PCI şi PCIe de pe placa de bază. Pentru instalarea unei plăci de reţea, urmaţi aceşti paşi: Pasul 1. Aliniaţi placa de reţea cu slot-ul de extensie corespunzător de pe placa de bază. Pasul 2. Apăsaţi uşor pe placa de reţea până când aceasta a intrat complet în slot-ul de extensie. Pasul 3. Fixaţi consola de montare a plăcii de reţea de carcasă cu ajutorul unui şurub. O placă de reţea fără fir permite unui calculator să se conecteze la o reţea fără fir. Plăcile de reţea fără fir folosesc slot-urile PCI şi PCIe de pe placa de bază. Unele plăci de reţea fără fir sunt instalate extern printr-un conector USB. Pentru a instala unei plăci de reţea fără fir, urmați aceşti pași: Pasul 1. Aliniaţi placa de reţea fără fir cu slot-ul corespunzător de pe placa de bază. Pasul 2. Apăsaţi uşor pe placa de reţea fără fir până când aceasta este fixată corect pe placa de bază. Pasul 3. Fixați consola de montare a plăcii de reţea fără fir de carcasă cu ajutorul şurubului corespunzător. O placă video reprezintă interfaţa dintre un calculator şi un monitor. O placă video îmbunătăţită poate asigura capacităţi grafice mai bune pentru jocuri şi programe grafice. Plăcile video folosesc slot-uri de extensie PCI, AGP sau PCIe de pe placa de bază. Pentru instalarea unei plăci video, urmaţi aceşti paşi: Pasul 1. Aliniaţi placa video cu slot-ul corespunzător de pe placa de bază. Pasul 2. Apăsaţi usor pe placa video până când aceasta este complet aşezată. Pasul 3. Fixaţi consola de montare a plăcii video de carcasă cu ajutorul şurubului corespunzător. Instalarea cablurilor Conexiunile de alimentare ale plăcii de bază

28 Plăcile de bază necesită energie pentru a funcţiona. Conectorul de alimentare principal de tip ATX are 20 sau 24 de pini. De asemenea, sursa de alimentare poate avea un conector de alimentare cu 4 pini şi 6 pini sau un conector auxiliar cu 8 pini, care se conectează la placa de bază. Un conector cu 20 de pini funcţionează pe o placă de baza cu o priză de 24 de pini. Pentru a instala un conector de alimentare pentru placa de bază, urmați aceşti pași: Pasul 1. Aliniați conectorul de alimentare ATX cu 20 de pini la priza de pe placa de bază (Figura 1). Pasul 2. Apăsaţi uşor până când clema se potriveşte în locul corespunzător. Pasul 3. Aliniați conectorul de alimentare AUX cu 4 pini cu priza de pe placa de bază (Figura 2). Pasul 4. Apăsaţi uşor până când clema se potriveşte în locul corespunzător. Conectori de alimentare SATA Conectorii de alimentare SATA folosesc un conector cu 15 pini. Conectorii de alimentare SATA sunt folosiţi pentru discuri dure, unităţi optice sau orice altă componentă care are o priză de alimentare SATA. Conectori de alimentare Molex Discurile dure şi unităţile optice care nu au prize de alimentare SATA folosesc un conector de alimentare Molex. ATENȚIE: Nu utilizați un conector Molex și un conector SATA pe aceeași unitate, în același timp. Conectori de alimentare Berg Conectorul de alimentare Berg cu 4 pini alimentează o unitate pentru dischetă. Pentru a instala un conector de alimentare SATA, Molex sau Berg, urmați aceşti pași: Pasul 1. Conectați conectorul de alimentare SATA cu unitatea de disc dur (Figura 3). Pasul 2. Conectați conectorul de alimentare Molex în unitatea optică (Figura 4). Pasul 3. Conectați cablul de alimentare Berg cu 4 pini în unitatea de dischetă (Figura 5). Pasul 4. Conectați conectorul de alimentare cu 3 pini pentru ventilator în locaşul corespunzător de pe placa de bază, conform manualului plăcii de bază (Figura 6). Pasul 5. Conectaţi cablurile adiţionale din carcasă la conectorii corespunzători conform manualului plăcii de bază. Unităţile se conectează la placa de bază folosind cabluri de date. Tipul de unitate determină tipul de cablu de date care trebuie utilizat. Cabluri de date PATA Cablul PATA este uneori denumit cablul panglică, deoarece este lat şi plat. Cablul PATA poate să aibă 40 sau 80 de conductori. Un cablu PATA are de obicei 3 conectori de 40 de pini. Ultimul conector se conectează la placa de bază. Ceilalţi doi se conectează la unităţi. În cazul în care mai multe unități de disc dur sunt instalate, unitatea principală se conectează la conectorul final. Unitatea subordonată se conectează la conectorul din mijloc

29 O bandă pe cablul de date indică locația pinului 1. Conectaţi cablul PATA în unitate cu indicatorul pinului 1 de pe cablu aliniat la indicatorul pinului 1 de pe conectorul unităţii. Indicatorul pinului 1 de pe conectorul unităţii este de obicei cel mai apropriat de conectorul de alimentare de pe unitate. Numeroase plăci de bază mai vechi au două controlere de unitate PATA, oferind suport pentru un număr maxim de patru unităţi PATA. Cabluri de date SATA Cablul de date SATA are un conector cu 7 pini. Un capăt al cablului este conectat la placa de bază. Celălalt capăt este conectat la orice unitate care are un conector de date SATA. Numeroase plăci de bază au patru sau mai multe controlere pentru unități SATA. Cabluri de date pentru unităţile de dischetă Cablul de date pentru unitatea de dischetă are de obicei trei conectori cu 34 de pini. O bandă pe cablu indică locația pinului 1. Ultimul conector se conectează la placa de bază. Ceilalţi doi se conectează la unităţi. În cazul în care mai multe unități de dischetă sunt instalate, unitatea A: se conectează la conectorul final. Unitatea B: se conectează la conectorul din mijloc. Există o răsucire în multe cabluri de tip panglică pentru unitatea de dischetă, care permite unităţii conectate la cablul final să fie identificată de către calculator ca unitatea A:, atunci când două unități de dischetă sunt instalate. Conectați cablul de date pentru unitatea de dischetă în unitate cu indicatorul pinului 1 de pe cablu aliniat la indicatorul pinului 1 de pe conectorul unității. Plăcile de bază dispun de un controler pentru unitatea de dischetă, oferind suport pentru un număr maxim de două unități de dischetă. NOTĂ: Dacă pinul 1 de pe cablul de date pentru unitatea de dischetă nu este aliniat cu pinul 1 de pe conectorul unității, unitatea de dischetă nu funcționează. Acest dezechilibru nu deteriorează unitatea, dar ledul ce indică activitatea unității de dischetă va afişa continuu. Pentru a remedia această problemă, opriți calculatorul și reconectați cablul de date, astfel încât pinul 1 de pe cablu și pinul 1 de pe conector să fie aliniate. Reporniţi calculatorul. Pentru a instala un cablu de date PATA, SATA sau unul pentru unitatea de dischetă, urmați acești pași: Pasul 1. Conectați capătul cablului PATA corespunzător plăcii de bază în priza de pe placa de bază (a se vedea Figura 1). Pasul 2. Conectați conectorul de la capătul îndepărtat al cablului PATA în unitatea optică (a se vedea Figura 2). Pasul 3. Conectați un capăt al cablului SATA în priza de pe placa de bază(a se vedea Figura 3). Pasul 4. Conectați celălalt capăt al cablului SATA în unitatea de disc dur (a se vedea Figura 4). Pasul 5. Conectați capătul corespunzător plăcii de bază al cablului pentru unitatea de dischetă în priza de pe placa de bază (a se vedea Figura 5). Pasul 6. Conectați conectorul de la capătul îndepărtat al cablului pentru unitatea de disc dur în unitatea de dischetă (a se vedea Figura 6)

30 O carcasă de calculator are butoane pentru a controla energia pentru placa de bază şi led-uri pentru a indica activităţi de pe placa de bază. Trebuie să conectați aceste butoane şi lumini cu placa de bază prin intermediul cablurilor din partea frontală a carcasei. Figura 1 prezintă unele dintre cablurile de pe panoul frontal, care se găsesc de obicei într-o carcasă de calculator. Figura 2 prezintă un conector obişnuit la panoul sistemului de pe placa de bază, unde cablurile sunt conectate. Scrierea pe placa de bază, lângă conectorul la panoul sistemului, prezintă locul în care este conectat fiecare cablu. Conectorii de pe panoul sistemului nu sunt codaţi. Următoarele indicaţii pentru conectarea cablurilor la conectorii panoului sistemului sunt generice, pentru că nu sunt definite standarde pentru etichetarea cablurilor carcasei sau conectorilor panoului sistemului. Marcajele de pe cablurile panoului frontal şi conectorii panoului sistemului pot fi diferite faţă de ceea ce este prezentat. Consultați întotdeauna manualul plăcii de bază pentru diagrame și informații suplimentare despre conectarea cablurilor de pe panoul frontal. Butoanele de alimentare şi repornire Butonul de alimentare porneşte sau opreşte calculatorul. Dacă butonul de alimentare nu reuşeşte oprirea calculatorului, țineți apăsat butonul de pornire timp de 5 secunde. Butonul de repornire realizează repornirea calculatorului fără să îl oprească. Unele plăci de bază nu suportă un buton de repornire. În acest caz, poate fi necesar să apăsați pe butonul de alimentare pentru o perioadă scurtă de timp pentru a reporni calculatorul. Fiecare cablu de pe panoul frontal are o mică săgeată care indică pinul 1, așa cum se arată în Figura 3. Pentru a conecta butonul de pornire, aliniați pinul 1 al cablului butonului de pornire de pe panoul frontal cu pinul marcat PWR. Pentru a conecta butonul de repornire, aliniați pinul 1 al cablului butonului de repornire de pe panoul frontal cu pinul marcat RESET. Led-urile pentru alimentare şi activitatea unităţii Ledul de alimentare rămâne aprins atunci când calculatorul este pornit și luminează intermitent atunci când calculatorul este în modul adormire. Led-ul pentru activitatea unității rămâne aprins sau luminează intermitent când calculatorul citește sau scrie de pe hard disc. Fiecare pereche de pini pentru led-uri de pe conectorul la panoul de sistem are pinul 1 marcat cu un semn plus (+), așa cum se arată în Figura 4. Pentru a conecta led-ul pentru alimentare, aliniați pinul 1 al ledului pentru alimentare de pe panoul frontal cu pinul marcat PLED+. Pentru a conecta led-ul IDE, aliniați pinul 1 al acestuia pentru activitatea unităţii de pe panoul frontal cu pinul marcat IDE_LED+. Difuzorul sistemului Placa de bază utilizează difuzorul sistemului pentru a indica starea calculatorului. (Difuzorul sistemului nu este același cu difuzoarele utilizate de calculator pentru a reda muzică și alte forme de divertisment audio.) Un semnal sonor indică pornirea calculatorului fără probleme. Dacă există o problemă hardware, o serie de semnale de alertă se eliberează pentru a indica tipul de problemă. Sunetele de diagnosticare sunt discutate mai târziu în acest capitol

31 Cablul difuzorului sistemului foloseşte de obicei patru pini pe conectorul panoului de sistem. Pentru a conecta difuzorul, aliniați pinul 1 al cablului difuzorului sistemului de pe panoul frontal cu pinul marcat + sau +5V. USB Porturile USB sunt amplasate pe partea exterioară a multor carcase de calculatoare. De multe ori, conectorii USB de pe placa de bază constau din 9 sau 10 pini aranjaţi în două rânduri, după cum se arată în Figura 5. Acest aranjament permite două conexiuni USB, astfel încât conectorii USB sunt adesea în perechi. Uneori, cei doi conectori formează o singură bucată, așa cum se arată în Figura 6, şi pot fi conectaţi la întregul conector USB de placa de bază. De asemenea, conectorii USB pot avea patru sau cinci pini sau grupuri individuale de patru sau cinci pini. Cele mai multe dispozitive USB necesită doar conectarea a patru pini. Pinul al cincilea este folosit pentru a împământa învelişul unor cabluri USB. Pentru a conecta portul USB, aliniați pinul 1 al cablului USB cu pinul marcat USB +5V sau +5V. ATENȚIE: Asigurați-vă că există marcajul USB pe conectorul plăcii de bază. Conectorii FireWire sunt foarte asemănători. Conectarea cablurilor USB la conectorii FireWire provoacă daune. Carcasele şi plăcile de bază noi pot avea capacităţi de USB 3.0. Conectorul USB 3.0 al plăcii de bază este similar ca design cu un conector USB, dar are pini suplimentari. Audio Unele carcase au porturi audio și mufe pe exterior pentru a conecta microfoane, echipament audio extern, cum ar fi procesoare de semnal, plăci de amestecare și instrumente. De asemenea, pot fi achiziționate panouri speciale audio și pot fi conectate direct la placa de bază. Aceste panouri se pot instala fie într-unul sau mai multe lăcaşe externe sau pot să fie independente. Datorită funcției specializate și varietăţii hardware-ului, consultați documentația plăcii de bază, a carcasei și a panoului audio pentru instrucţiuni specifice pentru conectarea cablurilor la conectorii plăcii de bază. Pentru a instala cablurile de pe panoul frontal, urmați aceşti pași: Pasul 1. Conectați cablul de alimentare în conectorul panoului de sistem în locația marcată POWER. Pasul 2. Conectați cablul de repornire în conectorul panoului de sistem în locația marcată RESET. Pasul 3. Conectați cablul ledului de alimentare în conectorul panoului de sistem în locația marcată cu led-ul de alimentare. Pasul 4. Conectați cablul ledului pentru activitatea unităţii în conectorul panoului de sistem în locația marcată IDE LED. Pasul 5. Conectați cablul difuzorului în conectorul panoului de sistem în locația marcată SPEAKER. Pasul 6. Conectați cablul USB în conectorul USB. Pasul 7. Conectați cablul audio în conectorul audio

32 În general, în cazul în care un buton sau un led nu funcționează, conectorul ar putea fi orientat necorespunzător. Pentru a corecta acest lucru, opriți calculatorul și deconectați-l, deschideţi carcasa și întoarceți conectorul pentru butonul sau ledul care nu funcționează. Înainte să reataşaţi panourile laterale la carcasa calculatorului, asiguraţi-vă că toate componentele sunt aliniate corect şi aşezate corespunzător. Această listă include microprocesorul, adaptoarele, cablurile de date, cablurile de pe panoul frontal şi cablurile de alimentare. Atunci când capacul este în poziţie, asiguraţi-vă că toate şuruburile sunt fixate în locaţia lor. Unele carcase de calculator folosesc şuruburi care se inserează folosind o şurubelniţă. Alte carcase au şuruburi cu mâner ce pot fi strânse cu mâna. Dacă nu sunteţi sigur cum să scoateţi sau să înlocuiţi carcasa calculatorului, consultaţi documentaţia sau site-ul web al producătorului. AVERTISMENT: Manevraţi componentele carcasei cu grijă. Unele carcase de calculator au vârfuri dinţate sau ascuţite. După ce panourile carcasei sunt reataşate, conectați cablurile la partea din spate a calculatorului. Câteva tipuri comune de conexiuni folosind cabluri externe: Monitorul Tastatura Mausul USB Ethernet Alimentarea NOTA: Conectaţi cablul de alimentare după ce aţi montat toate celelalte cabluri. Atunci când ataşaţi cablurile, asiguraţi-vă că sunt conectate la locaţiile corespunzătoare din calculator. De exemplu, sistemele mai vechi utilizează același tip de conector PS/2 pentru cablurile de maus și tastatură, dar sunt identificate în funcţie de culoare pentru a se evita conectarea incorectă. Adesea, o pictogramă a dispozitivului conectat, cum ar fi o tastatură, un maus, un monitor sau un simbol USB este indicată pe conector. ATENŢIE: Atunci când conectaţi cablurile, nu forţaţi niciodată conectarea. Pentru a instala diverse cabluri externe, urmați aceşti pași: Pasul 1. Atașați cablul monitorului la portul video (a se vedea Figura 1). Securizaţi cablul prin strângerea şuruburilor de pe conector. Pasul 2. Conectați cablul tastaturii în portul tastaturii PS/2 (a se vedea Figura 2). Pasul 3. Conectați cablul mausului în portul PS/2 mausului (a se vedea Figura 3). Pasul 4. Conectați cablul USB la un port USB (a se vedea Figura 4). Pasul 5. Conectați cablul de rețea în portul de rețea (a se vedea Figura 5). Pasul 6. Conectați antena pentru reţeauau fără fir la conectorul antenei (a se vedea Figura 6)

33 Pasul 7. Conectați cablul de alimentare la sursa de alimentare (a se vedea Figura 7). NOTĂ: Unele plăci de bază nu au PS/2 porturi pentru conectarea tastaturii și mausului. Conectați o tastatură USB și un maus USB la acest tip de placă de bază. Puteţi observa în Figura 8 toate cablurile ataşate în spatele calculatorului. Pornirea calculatorului POST şi BIOS Atunci când calculatorul este pornit,sistemul de intrări/ieşiri de bază (BIOS) efectuează o verificare a componentelor interne. Această verificare se numeşte un auto-test de pornire (POST). Sistemul POST, ilustrat în Figura 1, verifică funcţionarea corectă a componentelor hardware ale calculatorului. Dacă un dispozitiv nu funcţionează corect, o eroare sau un semnal sonor alertează tehnicianul că există o problemă. De obicei, un singur semnal sonor arată că totul funcţionează corespunzător. Dacă există o problemă hardware, un ecran negru poate să apară la pornire şi calculatorul emite o serie de semnale sonore. Fiecare producător de BIOSuri foloseşte coduri diferite pentru a indica probleme hardware. Figura 2 ilustrează un grafic cu codurile de alertă. Codurile de alertă pentru calculatorul dumneavoastră pot fi diferite. Consultaţi documentaţia plăcii de bază pentru a afla codurile de alertă ale calculatorului dumneavoastră. POST Când depanaţi o problemă a calculatorului ce nu permite afişarea video, puteţi utiliza un card POST. Un card POST este instalat într-un port pe placa de bază, cum ar fi PCI sau PCIe. Când calculatorul este pornit şi apar erori, calculatorul afişează un cod pe cardul POST. Acest cod este folosit pentru diagnosticarea cauzei problemei prin intermediul producătorului plăcii de bază, al BIOS-ului sau al cardului POST. BIOS-ul conţine un program de instalare pentru configurarea setărilor dispozitivelor hardware. Informaţiile de configurare sunt salvate într-un cip de memorie denumit Semiconductor Complementar de Oxid de Metal (CMOS), aşa cum este arătat în Figura 1. CMOS-ul este menţinut de către bateria din calculator. Dacă bateria nu mai funcţionează, informaţiile de configurare din BIOS sunt pierdute. În acest caz, înlocuiţi bateria şi reconfiguraţi setările BIOS-ului care nu folosesc setările de bază. Numeroase plăci de bază moderne folosesc memorie non-volatilă pentru a stoca setările de configurare BIOS. Acest tip de memorie nu necesită energie electrică pentru a stoca setările. Bateria din aceste sisteme este folosită doar pentru a reţine timpul şi data corecte ale ceasului. Setările de configurare din BIOS nu sunt pierdute dacă bateria nu mai funcţionează sau dacă este înlocuită. Pentru a intra în programul de instalare BIOS, trebuie să apăsaţi tasta sau combinaţia de taste potrivită în timpul rulării POST-ului. Numeroase plăci de bază afişează grafice,

34 denumite ecrane iniţiale, în timp ce calculatorul trece prin procesul de POST. Calculatorul poate să nu afişeze informaţii despre tasta sau combinaţia de taste cerută din cauza apariţiei ecranului iniţial. Majoritatea calculatoarelor folosesc tasta DEL sau o tastă funcţională pentru a intra în programul de instalare BIOS. Consultaţi documentaţia plăcii de bază pentru a afla tasta sau combinaţia de taste corectă pentru calculatorul dumneavoastră. În Figura 2 puteţi observa un exemplu de program de instalare al BIOS-ului. Acestea sunt câteva opţiuni comune ale meniului de setare al BIOS-ului: Principal - Configurare de bază a sistemului Avansat - Setări avansate ale sistemului Pornire - Opţiuni ale pornirii dispozitivelor şi ordinea pornirii Securitate - Setări ale securităţii Alimentare - Configurări avansate ale managementului alimentării JUSTw00t! - Setări avansate ale voltajului şi ale ceasului Ieşire - Opţiuni de ieşire ale BIOS-ului şi încărcarea setărilor implicite Configurarea BIOS-ului Un tehnician poate folosi informaţiile BIOS pentru a afla ce componente sunt instalate în calculator şi unele atribute ale lor. Aceste informaţii pot fi folositoare când depanaţi componente hardware ce nu funcţionează corespunzător şi când determinaţi opţiunile pentru îmbunătăţire. Acestea sunt câteva informaţii despre componentele BIOS-ului care sunt afişate în BIOS: Microprocesor - Afişează producătorul şi viteza microprocesorului. De asemenea, este afişat şi numărul de microprocesoare instalate. RAM - Afişează producătorul şi viteza memoriei RAM. De asemenea, poate să fie afişate numărul de sloturi şi în care sloturi sunt instalate modulele de memorie RAM. Unitatea de disc dur - Afişează producătorul, mărimea şi tipul unităţilor de disc dur. De asemenea, poate să fie afişate tipul şi numărul de controlere ale discului dur. Unitatea optică - Afişează producătorul şi tipul unităţilor optice. O altă funcție a programului de configurare BIOS-ul este personalizarea unor aspecte specifice ale hardware-ului calculatorului pentru a se potrivi cu nevoile individuale. Caracteristicile care pot fi personalizate sunt determinate de către producător și versiunea BIOS-ului. Înainte de a face modificări BIOS-ului, este important să înțelegeţi clar modul în care aceste modificări pot afecta calculatorul. Setările incorecte pot avea un efect negativ. Ora și data Pagina principală a BIOS-ului are un câmp Ora sistemului și un câmp Data sistemului, pentru a seta ceasul sistemului, așa cum se arată în Figura 1. Este important să se seteze aceste câmpuri cu ora și data corecte, deoarece acestea sunt utilizate de către sistemul de operare și de către alte programe. Dacă data și ora nu sunt setate corect, un program de întreținere

35 ar putea crede că este vechi și va încerca în mod constant să actualizeze fișiere sau un program calendaristic nu va afișa memento-urile la ora sau data corecte. Dezactivarea dispozitivelor Puteți configura setările avansate de BIOS pentru a dezactiva dispozitive care nu sunt necesare sau nu sunt utilizate de către calculator, așa cum se arată în Figura 2. De exemplu, o placă de bază ar putea avea capacităţi integrate video, audio sau de rețea și instalarea unui adaptor dedicat pentru una sau mai multe dintre aceste capacități face ca dispozitivul integrat să fie redundant. În loc să se irosească resursele pe dispozitivul integrat, puteți dezactiva caracteristica din BIOS. De asemenea, puteți dezactiva controlere de hard disc suplimentare, porturi seriale, porturi FireWire sau componente hardware cu infraroșu. Dacă un dispozitiv nu funcționează, verificați setările avansate BIOS pentru a vedea dacă dispozitivul este dezactivat în mod implicit sau a fost dezactivat de către cineva. Activați dispozitivul în BIOS, astfel încât să poată fi utilizat de către calculator. Ordinea pornirii O listă ordonată de dispozitive pe care un calculator are voie să le pornească se numește ordinea ponirii sau secvență de pornire. Această listă se află de obicei în BIOS sub caseta Pornire, așa cum se arată în Figura 3. În secvenţa de pornire puteți desemna hard disc-uri, unități optice, unităţi de dischetă, rețele și dispozitive de stocare externă. Pentru a permite pornirea unui USB, activați această opțiune în BIOS. La scurt timp după finalizarea procesului POST, calculatorul încearcă să încarce sistemul de operare. BIOS-ul verifică dacă primul dispozitiv din secvenţa de pornire are o partiție de pornire. Dacă dispozitivul nu are nici o partiție de pornire, calculatorul verifică următorul dispozitiv din listă. Atunci când un dispozitiv cu o partiție de pornire este găsit, BIOS-ul verifică dacă există un sistem de operare instalat. Ordinea în care sunt enumerate dispozitivele în secvenţa de pornire depinde de nevoile utilizatorilor. De exemplu, atunci când se instalează un sistem de operare, e posibil să fie nevoie ca o unitate optică, o rețea sau o unitate USB să fie enumerată înainte de un hard disc ce poate fi pornit. Se recomandă reordonarea listei după instalarea tuturor sistemelor de operare astfel încât primul dispozitiv să fie un hard disc ce poate fi pornit. De asemenea, BIOS-ul vă permite să dezactivați sau să eliminați dispozitivele din secvenţa de pornire. Frecvenţa de ceas Unele programe de configurare BIOS vă permit să modificați frecvenţa de ceas a microprocesorului, așa cum se arată în Figura 4. Reducerea frecvenţei de ceas a microprocesorului determină rularea mai lentă a calculatorului şi previne supraîncălzirea. Acest lucru ar putea duce la mai puţin zgomot de la ventilatoare și poate fi util în cazul în care se doreşte un calculator silenţios, cum ar fi într-un cinema de acasă sau dormitor. Creșterea frecvenţei de ceas a procesorului determină rularea mai rapidă a calculatorului şi supraîncălzirea acestuia, cauzând un zgomot mai puternic datorită vitezei sporite a ventilatorului. Creșterea frecvenţei de ceas a procesorului dincolo de recomandările

36 producătorului este cunoscută sub numele de supratactare. Procesul de supratactare este riscant și încalcă termenii de garanție ai procesorului. Supratactarea poate duce la o durată de viață mai scurtă sau poate provoca deteriorarea procesorului, dacă frecvenţa de ceas este crescută prea mult. Este o practică comună instalarea unui sistem de răcire capabil să disipe căldura suplimentară creată de supratactare, astfel încât procesorul să nu fie deteriorat. Virtualizare Tehnologia de virtualizare permite unui calculator să ruleze mai multe sisteme de operare în fişiere sau partiții separate. Pentru a realiza acest lucru, un program de virtualizare emulează caracteristicile unui întreg sistem informatic, inclusiv hardware-ul, BIOS-ul, sistemul de operare și programele. Activaţi setarea de virtualizare în BIOS, pentru un calculator care va folosi tehnologia de virtualizare, așa cum se arată în Figura 5. Dezactivați această setare în cazul în care virtualizarea nu se efectuează corect sau nu va fi utilizată. BIOS-ul poate avea numeroase şi variate caracteristici de securitate pentru a proteja setările şi informaţiile BIOS-ului de pe discul dur şi pentru a ajuta la recuperarea calculatorului, dacă acesta este furat. Există câteva caracteristici de securitate frecvent găsite în BIOS. Parola BIOS - Parolele permit mai multe nivele de acces la setările BIOS-ului, aşa cum se arată în figură. Parola administratorului - Această parolă poate accesa toate parolele utilizatorilor şi toate ecranele şi setările BIOS-ului. Parola utilizatorului - Această parolă devine valabilă după ce parola administratorului este activată. Folosiţi această parolă pentru a defini nivelele de acces pentru utilizatori. Acestea sunt câteva nivele comune ale nivelelor de acces pentru utilizatori: Acces total - Toate ecranele şi setările sunt valabile, mai puţin setarea parolei administratorului. Acces limitat - Pot fi făcute modificări doar unor anumite setări, cum ar fi ora şi data. Doar citire - Toate ecranele sunt valabile, dar nicio setare nu poate fi modificată. Acces interzis - Este interzis accesul la utilitatea configurării BIOS-ului. Criptarea unităţii - O unitate de disc dur poate fi criptată pentru a preveni furtul datelor. Criptarea schimbă datele într-un cod ce nu poate fi înţeles. Fără parola corectă, calculatorul nu porneşte şi nu poate decripta datele. Chiar dacă unitatea de disc dur este mutată în alt calculator, datele care sunt criptate rămân criptate. Modulul de platformă de securitate - Cipul TCM conţine informaţii de securitate, cum ar fi chei pentru criptare şi parole. Lojack - Acesta este un sistem format din două părţi folosit pentru protejarea calculatoarelor, oferit de Absolute Software. Prima parte este un program denumit Modulul de persistenţă, care este instalat în BIOS de către producător. A doua parte este un program denumit Agentul aplicaţiei, care este instalat de către utilizator. Atunci când Agentul aplicaţiei este instalat, Modulul de persistenţă este activat. Modulul de persistenţă

37 instalează Agentul aplicaţiei dacă este eliminat din calculator. Modulul de persistenţă nu poate fi dezactivat după ce a fost activat. Agentul aplicaţiei apelează Centrul de monitorizare absolută prin intermediul internetului pentru a raporta informaţii despre dispozitiv şi locaţia acestuia pe baza unui program stabilit. În cazul furtului calculatorului, proprietarul poate contacta compania Absolute Software şi poate realiza următoarele funcţii: Blocarea calculatorului de la distanţă. Afişarea unui mesaj pentru ca un calculator pierdut să poată fi returnat proprietarului său. Ştergerea informaţiilor sensibile de pe calculator. Localizarea calculatorului cu ajutorul geotehnologiei. Caracteristicile integrate în BIOS pentru monitorizarea hardware sunt utile pentru colectarea informaţiilor şi monitorizarea activităţii componentelor hardware conectate la placa de bază. Tipul şi numărul caracteristicilor de monitorizare variază în funcţie de modelul plăcii de bază. Utilizaţi pagina de monitorizare hardware pentru a vizualiza temperatura, viteza ventilatorului, tensiunea şi alte informaţii. Această zonă poate prezenta informaţii despre dispozitivele de detectare a intruziunilor. Temperatura Plăcile de bază au senzori de căldură pentru a monitoriza componentele hardware sensibile la căldură. Un senzor de căldură comun se găseşte sub locaşul microprocesorului. Acest senzor monitorizează temperatura microprocesorului şi poate creşte viteza ventilatorului dacă microprocesorul se supraîncălzeşte. Câteva setări BIOS pot reduce viteza microprocesorului, pentru a reduce temperatura acestuia. În unele cazuri, BIOS-ul opreşte calculatorul pentru a preveni deteriorarea microprocesorului. Alţi senzori de căldură monitorizează temperatura din interiorul carcasei sau a sursei de alimentare. Mai mult, senzorii de căldură monitorizează temperatura modulelor de memorie RAM, a cipurilor şi a altor componente specializate. BIOS-ul măreşte viteza ventilatorului sau opreşte calculatorul pentru a preveni supraîncălzirea şi deteriorarea. Vitezele ventilatorului Vitezele ventilatorului sunt monitorizate de BIOS. Unele setări ale BIOS-ului permit configurarea profilurilor pentru a seta vitezele ventilatorului cu scopul de a atinge o anumită performanţă. Acestea sunt câteva profiluri comune ale vitezelor ventilatorului microprocesorului: Standard - Ventilatorul se ajustează automat în funcţie de temperatura microprocesorului, a carcasei, a sursei de alimentare sau a altei componente hardware. Turbo - Viteza maximă a ventilatorului Silenţios - Minimizează viteza ventilatorului pentru a reduce zgomotul. Manual - Utilizatorul poate asigna setări pentru controlul vitezei ventilatorului. Tensiuni

38 Puteţi monitoriza tensiunea microprocesorului sau regulatorii de tensiune de pe placa de bază, așa cum se arată în Figura 1. Dacă tensiunile sunt prea ridicate sau prea scăzute, componentele calculatorului pot fi deteriorate. Dacă tensiunile nu sunt exact sau aproximativ la valoarea corectă, asiguraţi-vă că sursa de alimentare funcţionează corespunzător. Dacă sursa de alimentare nu furnizează tensiunile corecte, regulatorii de pe placa de bază pot fi deterioraţi. În acest caz, este posibil să fie nevoie ca placa de bază să fie reparată sau înlocuită. Vitezele de ceas şi de magistrală În unele setări BIOS, puteţi monitoriza viteza microprocesorului, aşa cum se arată în Figura 2. Unele setări BIOS pot permite monitorizarea uneia sau a mai multor magistrale. Este posibil să fiţi nevoit să vă uitaţi la aceste caracteristici pentru a determina dacă setările corecte ale microprocesorului au fost detectate de către BIOS sau introduse manual de către un client sau producător de calculatoare. Vitezele incorecte ale magistralelor pot cauza supraîncălzirea microprocesorului şi a componetelor hardware conectate sau funcţionarea necorespunzătoare a plăcilor de extensie şi a memoriei RAM. Detectarea intruziunilor Unele carcase de calculator au un comutator care se declanşează atunci când o carcasă este deschisă. Puteţi seta BIOS-ul să înregistreze declanşarea comutatorului, astfel încât proprietarul să poată verifica dacă s-a realizat manipularea carcasei de către altă persoană. Comutatorul este conectat la placa de bază. Diagnostice integrate Dacă observaţi o problemă cu un dispozitiv conectat la sistem sau o funcţie de bază, cum ar fi un ventilator sau temperatura şi controlul voltajului, puteţi folosi metode de diagnostic integrate în sistem pentru a determina de unde provine problema. De multe ori, programul furnizează o descriere a problemei sau un cod de eroare pentru depanarea ulterioară. Acestea sunt câteva metode comune de diagnosticare integrate: Testul de start - Verifică dacă toate componentele principale funcţionează corespunzător. Utilizaţi acest test atunci când calculatorul nu porneşte corect. Testul hard disc-ului - Verifică hard disc-ul pentru a găsi zone deteriorate. Dacă este găsită o zonă deteriorată, încearcă să regăsească informaţiile şi să le mute într-o zonă bună şi marchează zona deteriorată ca fiind nefuncţională, astfel încât să nu mai poată fi folosită ulterior. Utilizaţi acest test dacă bănuiţi că hard disc-ul nu funcţionează corespunzător, calculatorul nu porneşte sau hard disc-ul produce zgomote neobişnuite. Testul de memorie - Verifică dacă modulele de memorie funcţionează corespunzător. Utilizaţi acest test dacă observaţi un comportament greşit al calculatorului sau dacă acesta nu reuşeşte să pornească. Înlocuiţi imediat memoria dacă acest test raportează erori. Testul de baterie - Verifică dacă bateria funcţionează corespunzător. Utilizaţi acest test dacă bateria nu funcţionează corespunzător, nu reţine energia sau afişează un

39 nivel incorect de încărcare cu energie electrică. Înlocuiţi bateria dacă aceasta nu trece testul de mai sus. Numeroase programe de diagnosticare integrate reţin un jurnal care conţine o înregistrare a problemelor apărute. Puteţi folosi aceste informaţii pentru a investiga probleme şi coduri de eroare. Când un dispozitiv este în garanţie, puteţi folosi aceste informaţii pentru a transmite problema centrului de suport. Placa de bază și componentele aferente Calculatoarele au nevoie de îmbunătăţiri periodice din diverse motive: Cerinţele utilizatorilor se modifică. Pachetele software îmbunătăţite au nevoie de noi componente hardware. Noile componente hardware oferă performanţe mărite. Schimbările efectuate asupra calculatorului pot duce la nevoia de îmbunătăţire sau înlocuire a componentelor şi perifericelor. Luaţi în considerare eficienţa şi costul atât pentru îmbunătăţire, cât şi pentru înlocuire. Dacă îmbunătăţiţi sau înlocuiţi o placă de bază, este posibil să aveţi nevoie să înlocuiţi alte componente, cum ar fi microprocesorul, radiatorul, ventilatorul şi memoria RAM. Noua placă de bază trebuie să aibă loc în carcasa calculatorului. De asemenea, sursa de alimentare trebuie să fie compatibilă cu noua placă de bază şi trebuie să poată suporta toate noile componente. Începeţi îmbunătăţirea prin mutarea microprocesorului, a radiatorului şi a ventilatorului pe noua placă de bază. Este mult mai uşor de lucrat cu aceste componente dacă ele sunt în afara carcasei. Folosiţi un covor antistatic şi o brăţară antistatică pentru a evita deteriorarea microprocesorului. Dacă noua placă de bază are nevoie de un microprocesor diferit sau o memorie RAM diferită, instalaţi-le în acest moment. Curăţaţi pasta termoconductoare de pe microprocesor şi de pe radiator. Amintiţi-vă să folosiţi pasta termoconductoare între procesor şi radiator. Instalarea microprocesorului Diferite arhitecturi ale microprocesorului sunt instalate în aceste modele comune de conexiuni prin socket: Single-Edge Connector (SEC) Low-Insertion Force (LIF) Zero-Insertion Force (ZIF) Land Grid Array (LGA) Pin Grid Array (PGA) SEC şi LIF nu mai sunt folosite în mod frecvent. Consultaţi documentaţia plăcii de bază pentru a vedea cum se instalează microprocesorul. Setările conectorului detaşabil

40 Conectorii detaşabili sunt pini aurii verticali pe placa de bază. Fiecare grupare care are doi sau mai mulţi pini se numeşte un bloc de conectori detaşabili. O placă de bază poate utiliza un switch DIP în locul conectorilor detaşabili. Ambele metode sunt folosite pentru completarea circuitelor electrice care furnizează o varietate de opţiuni suportate de placa de bază. Documentaţia plăcii de bază indică pinul care trebuie conectat pentru a acomoda diversele opţiuni. Voltajul microprocesorului Viteza microprocesorului Viteza magistralei Mărimea şi tipul memoriei cache Activarea BIOS-ului flash Ştergere CMOS Mărimea memoriei sistemului Plăcile de bază mai noi au mai rar conectori detaşabili. Dispozitivele electronice permit ca aceste opţiuni să fie configurate din interiorul programului de instalare BIOS. Instalarea bateriei CMOS O baterie CMOS trebuie înlocuită după câţiva ani. În cazul în care calculatorul nu reţine ora şi data corecte sau pierde setările de configurare între opriri, cel mai probabil este că bateria este consumată. Asiguraţi-vă că bateria cea nouă se potriveşte cu modelul cerut de placa de bază. Pentru a instala o baterie CMOS, urmaţi aceşti paşi: Pasul 1. Îndepărtaţi cu grijă sau ridicaţi clemele subţiri de metal pentru a înlocui bateria veche. Pasul 2. Aliniaţi corect polii pozitiv şi negativ. Pasul 3. Îndepărtaţi cu grijă sau ridicaţi clemele subţiri de metal pentru a introduce bateria nouă. Pentru a elimina și înlocui placa de bază veche, scoateți cablurile de la placa de bază care se ataşează la leduri și butoane de pe carcasă. Luaţi notiţe în jurnal pentru a ști unde și cum este conectat totul înainte de a începe actualizarea. Fiţi atent la modul în care placa de bază este prinsă de carcasă. Unele șuruburi oferă suport, și altele realizează conexiuni de împământare importante între placa de bază și carcasă. În special, fiţi atent la șuruburile și distanţierele care nu sunt metalice, deoarece acestea pot fi izolatori. Înlocuirea șuruburilor și suporturilor izolante cu componente metalice care conduc electricitatea ar putea deteriora componentelor electrice. Înainte de a instala noua placă de bază în carcasa calculatorului, examinaţi scutul I/O, situat în partea din spate a carcasei calculatorului. Înlocuiți vechiul scut I/O dacă noua placă de bază are porturi I/O diferite sau dac